Category

international

Suedia vrea să-și reducă complet amprenta de carbon până în 2045

Suedia - Monarhie

Suedia nu numai că va renunța la combustibilii fosili, dar mai nou a anunțat că vrea să-și reducă complet amprenta de carbon până în 2045, printr-un plan publicat de comitetul parlamentar responsabil cu politice de mediu.

Statul nordic spune că și-ar putea reduce emisiile cu efect de seră interne cu cel puțin 85% față de nivelurile din 1990 și că restul de 15% va fi completat prin susținerea unor proiecte de reducere a emisiile din afara țării. Provocarea va fi generarea de investiții în economia cu amprentă scăzută de carbon, potrivit vicepremierului Asa Romson.

„Dispunem de toată tehnologia de care avem nevoie pentru a renunța în proporție de 100% la combustibilii fosili”, a spus ea pentru publicația locală Svenska Dagbladet. „Nu avem însă și o piață pentru asta. Momentan, nu avem o economie care să ne permită așa ceva”. Guvernul va publica propunerile legislative integrale în această lună, în iunie urmând să fie furnizate mai multe detalii privind planurile pentru atingerea obiectivului ambițios.

Suedia anunțase dinainte că va investi pe parcursul acestui an aproape 500 de milioane de euro în măsuri climatice, printre care se numără și sprijinirea unui număr mare de tehnologii verzi.

Totodată, Suedia îşi va închide uzinele nucleare, în special din cauza faptului că sunt învechite, şi va investi, în reţele electrice inteligente, tehnologie modernă de stocare a energiei curate, subvenţii pentru maşinile verzi, în strategii de adaptare climatică şi în renovarea şi amenajarea clădirilor rezidenţiale pentru a le face mai eficiente din punct de vedere energetic.

Citiți întregul articol pe totb.ro.

Masdar City, anunțat ca primul oraș din lume care nu va emite CO2, nu și-a atins obiectivele

Masdar 01

Când a fost conceput acum un deceniu, Masdar City se anunța drept primul oraș sustenabil din lume, 100% ecologic, parte a planului Emiratelor Arabe Unite de a diversifica economia în detrimentul combustibililor fosili. De anul acesta, când ambițiosul proiect urma să fie finalizat, administratorii lui au renunțat însă la obiectivul inițial de a construi primul oraș cu amprentă zero de carbon, Masdar putând deveni primul oraș ecologic fantomă din lume.

Autoritățile au recunoscut că, în momentul de față, Masdar City este foarte departe de ținta de zero emisii cu efect de seră pe care și-au propus-o și, chiar dacă proiectul va fi dezvoltat în întregime, acest obiectiv nu va fi atins niciodată. În 2006 proiectul a fost prezentat drept un peisaj urban cu un mix de energii regenerabile, 50.000 de locuitori și 40.000 de navetiști, un oraș fără mașini, cu vehicule electrice care se conduc singure și care transportă oamenii între clădiri și utilat cu tehnologii inteligente care să combată temperaturile ridicate și să reducă costurile de răcire. Mubadala, o companie de stat din Abu Dhabi, a anunțat inițial un sprijin financiar de 22 de miliarde de dolari pentru acest experiment.

După 10 ani, însă, doar o mică parte din oraș a fost construită – 5% din cei șase kilometri pătrați prevăzuți inițial, finalizarea construcției fiind împinsă spre anul 2030. Sistemul de transport autonom care trebuia să se întindă pe 100 de stații s-a oprit după doar două stații, existând în schimb un centru de bike-sharing la 16 kilometri de Abu Dhabi, dar nu și piste de biciclete. Obiectivul orașului de a prezenta un stil de viață 100% ecologic a fost abandonat, oficialii spunând că vor atinge poate 50% din el și că Masdar nu reprezintă un eșec, ci o parte dintr-un proces evolutiv.

Citiți întregul articol pe totb.ro.

Primul supermarket care luptă împotriva risipei alimentare s-a deschis în Copenhaga

descărcare

Risipa alimentară este o problemă existentă la nivel mondial. Ţările lumii încearcă să găsească diferite soluţii pentru stoparea acestui fenomen care a luat o amploare tot mai mare în ultimii ani. După ce Franţa a scos risipa alimentară în afara legii, Danemarca a deschis primul supermarket în care se vinde exclusiv surplusul de produse alimentare.

Odată cu deschiderea magazinului WeFood, Copenhaga devine primul oraş din Danemarca și din lume unde se vând doar produse destinate gunoiului, dar care sunt încă bune pentru consum, deşi termenul de valabilitate a trecut.

„WeFood nu numai că este destinat oamenilor cu venituri reduse, ci este şi o modalitate de a lupta împotriva risipei alimentare din această ţară. Proiectul a fost primit foarte bine de localnici, care îl percep ca o modalitate bună de rezolvare a acestei probleme”, a declarat Per Bjerre, reprezentantul ONG-ului „Folkekirkens Nodhjaelp”, cel care se află în spatele acestei iniţiative.

ONG-ul „Folkekirkens Nodhjaelp” a amintit că în fiecare an se aruncă o cantitate de mâncare de aproximativ 700.000 de tone, doar în Danemarca.

Magazinul oferă o varietate de produse. De la pâine, fructe şi legume, la carne şi produse congelate, care ar fi fost aruncate pentru că se apropia termenul de expirare sau pentru că ambalajul lor nu mai avea aspectul standard.

Administratorii WeFood speră să-i atragă ca şi clienţi pe cei cărora le pasă de mediul înconjurător, dar şi pe cei nevoiaşi, care au probleme financiare şi nu îşi permit să achite preţurile unor produse în termen.

Conform unui studiu realizat la cererea UE, locuitorii Uniunii Europene risipesc 22 de milioane de tone de hrană pe an, un procent de 80% din această cantitate putând să fie „salvată”.

Giethoorn, satul fără maşini şi fără poluare

small_1000_giethoorn2

Giethoorn sau Veneţia Nordului este o aşezare mică, ridicată în inima Olandei. Mai exact, în provincia Overijssel. Este înconjurată de o vastă rezervaţie naturală, al cărei nume, De Wieden, îl veţi întâlni deseori în broşurile turistice locale.

Pentru oricine visează la o viaţă simplă, Giethoorn este alegerea perfectă. Acest sat idilic din Olanda nu are drumuri, iar accesul se face pe apă, de-a lungul multor canale frumoase, cu bicicleta sau pe jos, peste poduri de lemn.

Giethoorn este un exemplu perfect de comuniune om-natură. Cei aproximativ 2620 de persoane care locuiesc în sat, nu folosesc automobile, toată lumea călătoreşte cu bicicleta, pe jos sau pe canale cu bărci. Totul este proiectat pentru a trăi o viaţă cât mai verde. Bărcile cu care se circulă pe canale sunt cu motoare eco de capacitate mică, care nu poluează fonic.

Oraşul a fost construit în anii 1200, când coloniştii au săpat şanţuri peste mlaştini pentru a obţine turbă. Ulterior, locuitorii acestui sat au ales ca totul să fie păstrat şi nu degradat prin tehnologie. Fără drumuri, oraşul nu este supraaglomerat, nu există ambuteiaje nu există industrie, nu există poluare. Este o oază perfectă de linişte.

Turismul joacă un rol important în economia locală, permiţând localnicilor să menţină un stil de viaţă liniştit, oferind în acelaşi timp o experienţă de neuitat turiştilor care doresc să scape de viaţa agitată a marilor oraşe.

Giethoorn se află în centrul Olandei, ceea ce îl face uşor accesibil dinspre oricare mare centru urban. Astfel, oricare ar fi aeroportul pe care veţi ateriza, distanţele sunt aproximativ aceleaşi: Amsterdam – 95 km (o oră şi 15 minute cu maşina), Rotterdam – 110 km (o oră şi 30 minute).

manset-247

Giethoorn, The Netherlands

Giethoorn, The Netherlands

Norvegia va investi aproape 1 miliard de dolari în șosele destinate bicicletelor

norway 433-sized

Norvegia va cheltui 8 miliarde de coroane norvegiene (923 de milioane de dolari) pentru a construi 10 șosele cu două benzi pentru biciclete în interiorul sau în vecinătatea celor mai mari nouă orașe ale țării, care le vor permite cicliștilor ce parcurg distanțe lungi să se deplaseze la viteze și în condiții de siguranță fără precedent, precizează City Lab. Această inițiativă este o componentă cheie din obiectivul statului european de a-și reduce cu jumătate emisiile generate de transporturi. Mersul cu bicicleta nu este foarte răspândit în Norvegia și nici foarte atractiv întrucât țara este rece și întunecată mare parte din an.

Șoselele nu se vor întinde pe sute de kilometri pentru a conecta diverse orașe între ele, cel puțin nu în prima fază a proiectului. Ele sunt menite să le asigure navetiștilor care merg cu bicicleta conexiuni între centrele orașelor și suburbii, extinzându-se astfel rețeaua de rute velo protejate dinspre centrele orașelor spre șoselele de centură și zonele rurale de după ele. Pe lângă condițiile de siguranță pe care le oferă, noile șosele le vor permite ciciliștilor să pedaleze la viteze de până la 40 de kilometri la oră, făcând astfel naveta mai accesibilă. Dacă proiectul se dovedește a fi de succes, traficul auto se va decongestiona, iar consumul de combustibili fosili s-ar putea reduce considerabil.

Cu toate acestea, există o serie de obstacole în calea acestui plan. Norvegia se confruntă cu temperaturi extrem de reci în marea ajoritate a anului și este o zonă muntoasă, bicicliștii având multe dealuri de înfruntat. Spre deosebire de alte țări scandinave, Norvegia nu are cele mai bune condiții pentru dezvoltarea unei culturi velo. Datele disponibile pentru 2010 arată că Norvegia se află mult în spatele vecinilor săi la acest capitol: în Danemarca, 17% dintre toate călătoriile realizate la nivel național au fost făcute cu bicicleta, procentul fiind de 12% în Suedia și de doar 4% în Norvegia – crescând cu un singur procent până în 2014. Până în 2030, guvernul norvegian vrea să sporească procentul acestor călătorii cu bicicleta până la 10-20%, iar asta va necesita multă muncă de convingere, existând sceptici care văd în șoselele pentru biciclete o risipă de bani.

Inițiativa face parte dintr-un proiect de combatere a emisiilor din sectorul de transporturi norvegian.